Vom avea de tras pana sa ne apropiem cat de cat de Europa celor 15. De acea Europa careia i s-a adaugat valul din mai 2004. si i se va adauga acum cel de la 1 ianuarie 2007. Vom avea de tras pana sa ne apropiem cat de cat de Europa celor 15. De acea Europa careia i s-a adaugat valul din mai 2004. si i se va adauga acum cel de la 1 ianuarie 2007.
Cum s-au conturat decalajele? Doar si "cei 15" au avut de infruntat vitregii ale istoriei. Europa de Vest, in intregime, a fost brazdata de senilele tancurilor si si-a epuizat resursele. Numai ca, dupa razboi, tarile din acest grup au prins viteza. Ajutorul american le-a stimulat cresterea, dar esentiala a fost continuarea bunelor traditii. Pentru ca aici existau stabilimente industriale cu o istorie de o suta sau de doua sute de ani. Aici se adunasera in timp, strat peste strat, capital, idei, performante.
Capitalul uman, mai ales, s-a dezvoltat continuu. Lucratorii, inginerii, generatie dupa generatie, si-au transmis prin vremuri priceperea lor, mentalitatile lor, obiceiurile lor, sentimentele lor si, nu in ultimul rand, capacitatea lor de a produce bunuri utile. La fel s-a inmultit si capitalul tehnic: hale, masini, tehnologii. In tot acest timp, proprietarii intreprinderilor, tot generatie dupa generatie, au adunat bani, i-au investit, apoi i-au reinvestit si afacerile au prosperat.
Nu intamplator, in tarile dezvoltate, cele ale Uniunii Europene, unde concurenta a atins cote extrem de inalte, marile concerne angajeaza acum istorici pe care-i platesc cu bani grei, invitandu-i sa le scotoceasca trecutul, sa le puna in lumina traditiile, victoriile, pentru a castiga un plus de incredere pe piata. Fiindca faima, aureolata de traditie, continua sa fie o componenta importanta a fondului comercial. Dar nu singura. Astazi, piata se uita cu insistenta de unde vin producatorii, dar e tot mai atenta incotro mer