- Editorial - nr. 233 / 27 Noiembrie, 2006 Dupa Dictionarul Explicativ al Limbii Romane, cuvantul imbarligat se refera la coada unor animale, indoita in forma de arc si, de obicei, indreptata in sus. In Puscarie, in jargonul detinutilor, a imbarliga pe cineva inseamna a pune la cale o tesatura de intrigi la adresa unui coleg pentru a fi pedepsit de gardieni. Acolo, dincolo de ziduri, fenomenul a fost si ramane foarte periculos, fiindca, cei care il practica n-au frica de Dumnezeu si rusine de oameni. Din nefericire, dupa "revolutie", moda imbarligarii a luat o amploare alarmanta in toata societatea romaneasca, cu precadere in sfera politicului, unde razbunarile de tot felul si achitarea unor polite sunt frecvente, cu urmari dramatice pentru victime. Pentru un sociolog profesionist, la noi in judet mai cunoscuti sunt cei din echipa unui specialist de exceptie - Florin Ciotea, cadru didactic la Universitatea "Petru Maior", ar fi o tema de cercetare deosebit de interesanta, mai ales ca in ultimii ani au ajuns in vizorul Parchetului personalitati din lumea buna. Un fin observator si cunoscator al fenomenului din penitenciar este filozoful Cornel Groza, in prezent redactor-sef la cotidianul "24 de ore muresene". Subsemnatul, nefiind de specialitate, doar un modest observator de pe marginea drumului, imi permit, totusi, sa semnalez cateva aspecte care m-au pus serios pe ganduri in ultima perioada. In primul rand, ma sperie degringolada din clasa privilegiata a politicienilor, acum in prag de aderare la Uniunea Europeana, cand toata suflarea romaneasca trebuie sa fie preocupata pentru intrarea pe usa din fata intr-o lume la care nici nu visam inainte de 1989. In PNL, un partid cu o traditie valoroasa, a intrat dihonia, mandria si orgoliul nesatisfacut, sursa tuturor pacatelor omenesti, au provocat o criza de proportii, capabila sa-i scoata pe liberali definitiv de pe scena