In manualele de istorie din vremea trecutului regim, Maniu era un nume. Numele unui politician care slujise "interesele burghezo-mosierimii", trasese in "eroii clasei muncitoare" de la Lupeni si incercase, dupa razboi, sa se opuna fortelor invincibile ale poporului condus de comunisti. In manualele de istorie din vremea trecutului regim, Maniu era un nume. Numele unui politician care slujise "interesele burghezo-mosierimii", trasese in "eroii clasei muncitoare" de la Lupeni si incercase, dupa razboi, sa se opuna fortelor invincibile ale poporului condus de comunisti. In reprezentarea vaga a fostului lider taranist, prin deschiderile ferite si repezi ale povestilor mai varstnicilor parinti si bunici, se intrezarea insa un misterios barbat cu figura si vesmant auster, ciudat prin refuzul de a se aseza "la casa lui" cu copii si nevasta. Un politician oarecum anacronic in militantismul sau pentru "statul taranesc" intr-o Europa care deja galopa in era tehnologiei si modernizarilor citadine.
Nu pe asemenea date s-a construit insa actuala legenda a lui Iuliu Maniu. Simbolul opozitiei comuniste poarta aura de corifeu al Marii Uniri si martir al sovietizarii Romaniei. Crucile "Cimitirului saracilor" din Sighet, unde fusese inhumat anonim si fara ceremonie, calauzesc gandul asocierii cu rastignitul Hristos.
In toamna lui 1947, la procesul care a ajuns sa-i poarte numele in memoria colectiva, actul de condamnare poarta inca antetul regal - "Mihai I-iu, prin gratia lui Dumnezeu si vointa nationala, Rege al Romaniei". Pedepsele lui Iuliu Maniu inscrise in el depasesc limitele mai multor vieti. La cei 75 de ani ai sai,a fost condamnat o data la 12 ani detentie simpla; si inca alti 12 - inchisoare corectionala; un deceniu temnita grea; de doua ori cate zece ani detentie riguroasa; de doua ori cate un sfert de secol munca silnica; si inca doua pedepse de munca si
