Acum 88 de ani, la 1 Decembrie, Alba Iulia devenea capitala României întregite, unde era supusă spre aprobare, Marii Adunări Naţionale, rezoluţia de Unire a Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.
Documentele istorice consemnează că 100 de mii de români au aşteptat decizia celor 1228 de deputaţi reuniţi în sala Cazinoului din Alba Iulia de Unire a Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, cu păstrarea unei autonomii locale, pe baze democratice, cu egalitatea naţionalităţlor şi a religiilor.
Ratificată apoi şi de primul Parlament al României întregite Marea Unire va primi recunoaşterea internaţională în urma Tratatelor de pace ce au urmat Primului Război Mondial.
Acum 88 de ani, aceasta a fost voinţa politică a actorilor politici de dincolo şi de dincoace de Carpaţi, liderii politici ai momentului. Semnificaţia zilei de 1 Decembrie în prag de aderare la Uniunea Europeană şi intrarea în familia europeană nu ne vor modifica identitatea, iar Ziua Naţională nu îşi va pierde semnificaţia sunt de părere politicienii.
"Ziua de 1 Decembrie sper să însemne pentru toţi românii ceea ce înseamnă pentru mine, şi anume una dintre cele mai importante evenimente naţionale. Eu vreau ca toţi cetăţenii statelor membre ale UE să respecte ziua noastră naţională, la fel de mult cum noi le respectăm pe ale lor. Deşi suntem nou veniţi în UE, cred că trebuie să fim egali chiar şi din punct de vedere al zilei naţionale. Aderarea la UE nu trebuie să însemne uitarea idealurilor şi istoria naţională pentru că asta înseamnă uitare de sine. Cred că pur şi simplu românii ar trebui să sărbătorească ziua naţională şi după 2007, la fel ca şi până astăzi. Pentru mine Europa înseamnă obligaţii dar nu şi cea de a ne uita identitatea naţională", Doru Borşan, preşedintele PNG Mureş
"Eu cred că ziua de 1 Decembrie trebuie să fie o
