Reformarea sistemului sanitar rămâne una din priorităţile declarative ale guvernelor care s-au succedat în România. Rezultatele nu sunt pe deplin satisfăcătoare: o mare parte a populaţiei a rămas în afara accesului efectiv la serviciile sanitare din cauza dificultăţilor financiare. O serie de indicatori specifici sănătăţii şi demografiei ne plasează în continuare pe poziţii inacceptabile în clasamentul European. După alocările bugetare pentru sănătate şi cheltuielile efectuate pentru sănătatea fiecărui cetăţean ne-au situat mult timp pe ultima poziţie între ţările candidate la Uniunea Europeană.

Pentru a schimba această imagine, Ministerul Sănătaţii a iniţiat un pachet legislativ complex, votat de Parlament, prin care a urmărit creşterea calităţii îngrijirilor medicale, emulaţia dintre furnizorii de servicii medicale, precum şi dintre casele de asigurări, consolidarea descentralizării decizionale, stimularea atragerii personalului medical în zonele defavorizate economic. Anul 2007 reprezintă o provocare pentru principalii actori din sistemul sanitar, o dată cu alocarea unor fonduri bugetare serios suplimentate, care vor fi destinate majorării salariilor cadrelor medicale, construcţia de spitale noi etc. Ce semnificaţie are acest ultim 1 Decembrie petrecut în afara Uniunii Europene, ce înseamnă pentru actorii din domeniu provocarea 2007 şi ce doresc să întreprindă cei care au în mâini frâiele sistemului sanitar din judeţ, am încercat să aflăm în rândurile de mai jos.

"Obiectivul nostru este creşterea calităţii serviciilor medicale, creşterea accesului la serviciile medicale şi creşterea adresabilităţii. Dorim să ajungem la acel sistem de sănătate care să satisfacă şi pretenţiile liderilor politici ai României la toate cele trei paliere şi astfel toţi să se opereze în România, nu din patriotism, ci pentru că sistemul le poate oferi toată gama de servici