Papa Benedict al XVI-lea in Turcia Vizita lui Benedict al XVI-lea in Turcia pare a fi, la prima vedere, un eveniment extraordinar. Nimic mai surprinzator decit un pelerinaj al papei intr-o tara musulmana, tinind cont, mai ales, de faptul ca faimosul citat dintr-un imparat bizantin descriind islamul ca o religie violenta si irationala este inca proaspat in memoria comunitatii musulmane, care, prin liderii sai, a cerut sefului Bisercii Catolice sa-si retraga cuvintele si sa-si ceara scuze in mod public.
Curaj, vinovatie, tact diplomatic, lovitura de imagine, toate acestea la un loc sau fiecare in parte ar putea fi considerate ca alcatuind motivul vizitei papale in Turcia musulmana. Doar la prima vedere, am putea zice. Ipoteza care merita luata in calcul este, insa, urmatoarea: Benedict al XVI-lea incearca, printre greseli, mai mici sau mai mari, sa continue mostenirea papei Ioan Paul al II-lea.
Maestru al reconcilierii, artizan rafinat al simbolurilor religioase si politice, alegerile defunctului papa au impresionat lumea prin atingerea si detensionarea punctelor nevralgice, inlesnind contacte care au ramas in istorie ca evenimente cardinale in manualul de relatii diplomatice. Si daca am aminti numai vizita acestuia, pentru prima data in istoria pontificala, intr-o moschee din Siria si calatoria la Ierusalim, unde s-a intilnit cu liderii comunitatii evreiesti, poate ar fi de-ajuns. Tot el a initiat tiparul vizitelor si pelerinajelor cu un traseu marcat de locuri cu o incarcatura simbolica puternica, in stare sa satisfaca orgolii ranite si sa stirneasca compasiuni generatoare de dialog politic si religios.
Este exact ceea ce incearca sa realizeze actualul papa Benedict al XVI-lea prin vizita sa in Turcia, urmind un tipar deja testat de predecesorul sau. Astfel, vizita la mausoleul dedicat fondatorului Turciei secularizate, Mustafa Kemal Ataturk, vrea sa
