Ca să îşi scoată banii, televiziunile mizează pe venituri substanţiale din publicitate, dar şi pe creşterea generală a notorietăţii. De aceea, investiţia în fotbal este una considerată sigură.Puţini microbişti ştiu că în spatele meciurilor de fotbal transmise pe micul ecran se dau lupte crâncene pentru cumpărarea drepturilor de transmisie, fie că sunt partide din competiţiile interne fie internaţionale. „Fotbalul nu mai este demult un sport, este principala activit
Ca să îşi scoată banii, televiziunile mizează pe venituri substanţiale din publicitate, dar şi pe creşterea generală a notorietăţii. De aceea, investiţia în fotbal este una considerată sigură.
Puţini microbişti ştiu că în spatele meciurilor de fotbal transmise pe micul ecran se dau lupte crâncene pentru cumpărarea drepturilor de transmisie, fie că sunt partide din competiţiile interne fie internaţionale.
„Fotbalul nu mai este demult un sport, este principala activitate de divertisment a zilelor noastre“, spune Ioan Todan, directorul Departamentului Sport din TVR. Privind în urmă, Todan suspină după vremurile când un meci de fotbal era cumpărat pentru un pumn de dolari şi televiziunea publică, practic, nu avea concurent la difuzarea meciurilor. Ioan Todan arată cu degetul spre Adrian Sârbu (Pro TV) şi Dan Voiculescu (Antena 1), pe care-i consideră principalii responsabili pentru creşterea fără măsură a drepturilor de retransmisie din ultimii ani. „Am încercat să-l conving pe Sârbu să ne înţelegem, să nu mergem la negocieri unii impotriva altora. Sârbu a refuzat“, relatează Todan. Consecinţa? Goana după drepturile de fotbal a devenit un soi de bătaie de cartier şi în tot cazul cel mai scump „sport“ practicat de televiziunile din România.
Capital estimează că anul acesta, televiziunile din România au plătit peste 20 de milioane de euro pentru achiziţia drepturilo
