Decizia CSAT privind „deconspirarea“ contractelor de privatizare din energie marchează câteva premiere. Pe de o parte, ar fi pentru prima dată când această autoritate, ale cărei principale atribuţii privesc securitatea şi apărarea ţării, hotărăşte pe marginea unei chestiuni economice. Pe de altă parte, o asemenea întrunire, la care participă, pe lângă miniştrii-cheie, şi şefii serviciilor secrete, reprezintă prima confirmare oficială, venită de la cel mai în

Decizia CSAT privind „deconspirarea“ contractelor de privatizare din energie marchează câteva premiere. Pe de o parte, ar fi pentru prima dată când această autoritate, ale cărei principale atribuţii privesc securitatea şi apărarea ţării, hotărăşte pe marginea unei chestiuni economice. Pe de altă parte, o asemenea întrunire, la care participă, pe lângă miniştrii-cheie, şi şefii serviciilor secrete, reprezintă prima confirmare oficială, venită de la cel mai înalt nivel, a faptului că avem o problemă gravă. Ca dovadă, în timp ce şeful statului vorbea despre „erori în contracte“, care pot periclita „securitatea energetică a populaţiei“, Parchetul a declanşat ancheta în cazul unor persoane implicate în vânzarea Petrom.

La nivel declarativ, cei vizaţi de cererea de declasificare a contractelor - companii străine, dar şi intermediarii de pe piaţa energiei - sunt de acord să coopereze, dar condiţia pe care o pun - „ori toţi, ori niciunul“ – trădează mai mult decât disconfort. Cel mai afectat pare să fie, deocamdată, ministrul economiei, Codruţ Şereş, căruia probabil că şi acum îi răsună în urechi întrebarea cu tâlc pe care preşedintele Băsescu i-a adresat-o râzând mânzeşte: „Ce, mă, ţi-e frică că facem CSAT pentru tine?“. Coincidenţă sau nu, imediat după şedinţa CSAT, numele său a fost plasat de unele ziare în conexiune cu scandalul informaţiilor clasificate din jurul unor privatizări. Şereş