Modul de viaţă al populaţiei din unele oraşe mici şi medii a condus la o îndatorare mai accentuată a celor cu salarii reduse, faţă de cei cu un venit mai ridicat. Deşi câştigă mai puţin,

Modul de viaţă al populaţiei din unele oraşe mici şi medii a condus la o îndatorare mai accentuată a celor cu salarii reduse, faţă de cei cu un venit mai ridicat. Deşi câştigă mai puţin, persoanele din regiunile mai sărace au apelat la creditele bancare pentru a-şi satisface nevoile de consum. Chiar au apărut şi zvonuri cum că mulţi au început să îşi ipotecheze locuinţele, pentru a beneficia de un credit de nevoi personale cât mai mare. Deşi datele publicate de Banca Naţională nu surprind acest aspect, totuşi, ideea ar putea fi adevărată din moment ce tot mai multe instituţii de credit oferă împrumuturi de nevoi personale, pe o perioadă ce se poate întinde chiar şi până la 30 ani, dar pentru care este solicitată garantarea cu o locuinţă.

Totodată, o altă explicaţie pentru faptul că salariile şi ratele creditelor bancare sunt invers proporţionale ţine de caracterul economic al zonelor respective, care sunt preponderent agricole. Astfel, unele persoane din aceste regiuni pot procura hrană de la rudele din zonele rurale. Iar banii câştigaţi din salariu pot fi folosiţi în alte scopuri, cum ar fi achitarea unei rate la credit.

Vasluiul şi Botoşaniul, cele mai îndatorate judeţe

Percepţia că cele mai multe credite acordate populaţiei ar fi regăsite în Capitală este infirmată de datele privind evoluţia creditului. Desigur, în Bucureşti este înregistrat cel mai mare volum al împrumuturilor bancare, acordate populaţiei. Dar să nu uităm că aici sunt cei mai mulţi salariaţi, aproape 20% din întreaga forţă de muncă a ţării. şi atunci este normal ca, în Bucureşti, să fie înregistrat cel mai mare volum al împrumuturilor pentru persoane fizice. Ultimele date publicate de Banca