Dupa retrocedarea terenurilor confiscate cu ocazia colectivizarii si care au apartinut fostelor CAP-uri, suprafata agricola a Romaniei s-a divizat in aproape cinci milioane de proprietari. Majoritatea acestora detin suprafete mult mai mici de 10 hectare, astfel ca, nu poate fi vorba de practicarea unei agriculturi performante, capabile sa faca fata fermierilor europeni.
Pentru a eficientiza exploatatiile agricole, guvernul a incercat sa comaseze terenurile din circuitul agricol prin programul Renta viagera agricola. Premierul Tariceanu si-a asumat in parlament raspunderea pentru Legea nr. 247/2005 privind reforma in domeniile proprietatii, iar Uniunea Europeana a alocat fondurile necesare demararii acestui proiect.
Insa principalii beneficiari, taranii cu varsta de peste 60 de ani, care nu mai au capacitatea fizica necesara sa-si lucreze corespunzator terenurile, nu se arata interesati de aceasta posibilitate.
Potrivit legii, pentru un teren in suprafata de un hectar, taranul care decide sa il vanda va primi anual, pana la sfarsitul vietii, echivalentul in lei a 100 de euro. Cei care isi vor da terenurile in arenda vor beneficia de o pensie de 50 de euro.
Suma pare mica, dar daca luam in calcul costurile ridicate de productie, precum si productivitatea scazuta, vom vedea ca nivelul rentei alocate de Uniunea Europeana in acest sens se justifica. Totusi, potrivit datelor Oficiului National de Renta Agricola, din cei aproximativ cinci milioane de proprietari, doar 18.600 au inaintat cereri de acordare a rentei viagere.
Nepasarea pare sa-i caracterizeze pe viitorii fermieri europeni, in conditiile in care nu s-au inghesuit nici pentru alocarea cotelor agricole.
Programul "Renta viagera" a fost implementat in vederea eficientizarii exploatatiilor prin comasarea terenurilor, astfel incat agricultu
