Universitatea "Babes-Bolyai" a ajuns la un moment de rascruce. Excluderea celor doi lectori care reprezentau Comitetul de Initiativa "Bolyai" a pus pe jar o parte dintre profesorii maghiari. Unii si-au dat demisia din Senat, altii au inceput sa faca noi presiuni pentru instalarea placutelor in limba maghiara. Aceste evolutii arata mai multe lucruri. Primul, faptul ca Universitatea clujeana se confrunta cu o problema etnica. Asa cum au recunoscut-o deschis radicalii maghiari, pentru comunitatea maghiarilor ardeleni, istoria din anul 1918 incoace a devenit o trauma. Si asta, pentru ca timp de un mileniu maghiarii au tratat cu superioritate "plebs valahica", romanii din Transilvania. Sute de ani, romanii au fost considerati drept tolerati. Practic, ei nu aveau dreptul de a fi socotiti parte a clasei politice a Principatului, ci doar brate de munca, aidoma animalelor de povara. Nici nu incapea discutie de vreo universitate. Lucrurile s-au mai indreptat dupa anul 1700, dupa Unirea cu Biserica Romei. Romanii au reusit sa isi construiasca propriile lor scoli, cu sprijinul imparatilor austrieci, nu al conducatorilor maghiari ai principatului. Dupa anul 1918 privilegiile maghiarilor au disparut, fara, insa, ca ei sa devina oprimati. In acest moment maghiarii au vicepremier, au ministri, au sefia unor institutii importante, cum ar fi Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, precum si parlamentari, consilieri judeteni si locali, primari. Chiar si comisarul european desemnat de Romania, Leonard Orban, provine dintr-o familie mixta. Si cu toate acestea reprezentantii Comitetului de Initiativa "Bolyai" sustin ca Romania este tara cu cel mai prost tratament in privinta invatamantului superior in limbile minoritatilor nationale. Mai mult, ei au incercat sa forteze instalarea placutelor, fara acordul conducerii Universitatii clujene si fara sa aiba documentele legale c