Ciudat cum un sistem menit sa aduca siguranta unei vieti decente la varsta a treia este caracterizat printr-o totala lipsa de siguranta. Despre sistemul de pensii private nu se stie nici pe departe tot, iar ce este stiut este criticat din toate zonele. Singura concluzie certa care reiese din toate zbaterile autoritatilor competente este ca pensiile private sunt o idee buna. Ce-i drept, daca ne uitam in jur, adica in Europa, suntem cam singurii fara un sistem de pensii private. Departe de mine gandul de a sustine pensiile de stat, insa cred ca implementarea, de dragul principiului si al Europei, a unui sistem care, Doamne fereste, se va dovedi aducator de pierderi, nu este chiar o idee buna. La ora actuala, cand deja a inceput inregistrarea viitorilor administratori, fondurile de pensii sunt o caruta fara una sau chiar mai multe roti. Dar cu un vizitiu optimist. Asadar, privind iar peste gard la fratii europeni, principala forma de plasament utilizata de fondurile de pensii europene o constituie obligatiunile emise de state sau de organisme transnationale avand in vedere ca doar acestea ofera un randament acceptabil cu siguranta maxima. Motiv de ingrijorare si pentru BVB, pe piata locala nu au mai avut loc, cu o singura exceptie, astfel de emisiuni. Au trecut 14 luni de cand statul roman nu a mai emis titluri. Astfel ca fondurile de pensii sunt lipsite de principala forma de plasament. Cu toate acestea, reprezentantii Comisiei de Supraveghere pun pe foaie modele de calcul bazate pe randamente de 7%. Cam mult in conditiile in care inflatia va scadea sub 5% anul acesta, iar bursa de la Bucuresti este departe de a oferi forme de plasament ce s-ar putea preta unui astfel de castig.

Cam atat cu autoritatile, desi probleme ar mai fi si cu sistemul informatic si cu auditorii autorizati. De cealalta parte avem viitori administratori si cotizantii (persoanele fizice pen