Contrar, poate, aşteptărilor multora, şase contracte de privatizare a companiilor din domeniul energetic au fost ieri făcute publice. Ce efecte pe termen lung va avea acest exerciţiu forţat de Contrar, poate, aşteptărilor multora, şase contracte de privatizare a companiilor din domeniul energetic au fost ieri făcute publice. Ce efecte pe termen lung va avea acest exerciţiu forţat de transparenţă, deocamdată nu se poate spune cu certitudine. Opt multinaţionale - Gaz de France, OMV-Austria, E.ON Ruhrgas-Germania, E.ON Energie-Germania, Enel-Italia şi CEZ-Cehia au răspuns pozitiv la solicitarea ministrului economiei de desecretizare a contractelor prin care au preluat companiile româneşti din sectorul energetic. Pentru unele dintre aceste companii, expunerea publică a unor contracte de acest tip reprezintă poate o premieră, dincolo de practicile europene uzuale. Boardul CEZ, grupul ceh care a achiziţionat 51% din Electrica Oltenia, susţine că acceptă publicarea unor informaţii de regulă confidenţiale, "dat fiind circumstanţele în România". "Investitor cu reputaţie şi de încredere, CEZ înţelege că, date fiind circumstanţele în România, publicarea contractului de privatizare este în beneficiul Electrica şi MEC, prin urmare este de acord să devieze de la politica normală şi anume că aceste documente constituie informaţie confidenţială. CEZ doreşte să sublinieze faptul că acest acord este dat în circumstanţele de faţă şi nu va prejudicia în nici un fel dreptul CEZ de a-şi asuma în viitor aceste documente ca informaţie confidenţială", arată investitorii cehi. La fel, reprezentanţii companiei germane E.ON Ruhrgas, acţionarul majoritar al Distrigaz Nord, actualmente E.ON Gaz România, susţin că au fost de acord cu publicarea contractului de privatizare, "deşi nu există nici o practică internaţională consacrată" în acest sens. În timp ce investitorii străini au adoptat acea