miliarde de euro, în creştere cu 50,5% faţă de perioada similară a anului trecut. "Creditul în valută accelerează viteza de creştere pentru că aceste împrumuturi sunt mai ieftine decât miliarde de euro, în creştere cu 50,5% faţă de perioada similară a anului trecut. "Creditul în valută accelerează viteza de creştere pentru că aceste împrumuturi sunt mai ieftine decât cele în lei", explică Dragoş Cabat, vicepreşedintele Asociaţiei CFA România. În plus, perspectivele creditării în valută s-ar putea îmbunătăţi. "Începând cu anul viitor, băncile nu vor mai fi obligate să îşi limiteze expunerea pe valută la plafonul de trei ori fondurile proprii", adaugă Dragoş Cabat. Mai mult, o sursă de creştere a creditării în valută ar putea veni şi din restricţiile Băncii Naţionale privind modul de calcul al gradului de îndatorare. Astfel, băncile comerciale sunt obligate să ţină cont atât de dobânzile şi împrumutul propriu-zis (principalul), cât şi de toate comisioanele ataşate creditului, atunci când calculează ponderea ratei totale în venitul net. Ceea ce reprezintă un handicap pentru împrumuturile în lei, care au un cost mai mare decât cele în valută.

Totodată, un alt stimulent pentru creditarea în valută ar putea fi reprezentat de tendinţa de apreciere a mondei naţionale. Spre exemplu, Banca Naţională a raportat, ieri, un curs de schimb ce a coborât la 3,4344 lei noi/euro şi la 2,6041 lei noi/dolar. Astfel, numai pe parcursul lunii noiembrie, moneda naţională a câştigat 2,5% în faţa euro şi 6,1%, comparativ cu dolarul. Iar o eventuală continuare a tendinţei de apreciere a leului ar putea conduce la scăderea costului creditării în valută. Pe de altă parte, în cazul inversării tendinţei, creditele în euro sau dolari ar putea ajunge la costuri chiar mai mari decât cele ale împrumuturilor acordate în monedă naţională. Spre deosebire de împrumuturile în valută, cele în lei au