Dacă ai cumva o idee, nu neapărat fixă, şi faci vreo invenţie şi-o arunci pe piaţă, nu mai este uşor să ţi-o fure cineva, să-ţi atace dreptul de proprietate şi să fii păgubit... Cetăţeanul pe care l-am văzut la televizor şi care a inventat nişte ochelari pe care dacă-i pui pe nas şi adormi conducând maşina, întrerup imediat motorul, ca să nu intri în şanţ, poate să fie liniştit. Există legi, există un aparat juridic întreg ce este capabil să te apere şi să-ţi ocrotească puterea ta de creaţie...

Este ce ne învaţă impunătorul volum, cu aspect de carte de telefon, Introducere în proprietatea intelectuală, apărut la Editura Rosetti...

Trec peste traducători şi peste corpul tehnic al ediţiei, profesionişti de anvergură, pe care voi avea poate prilejul să-i numesc şi să-i felicit cu alt prilej.

Cartea poartă deasupra titlului indicaţia: World Intellectual Property Organization, Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale. Mai este de menţionat faptul că ediţia apare cu sprijinul financiar al firmei Microsoft România. Să dea Dumnezeu ca din ce în ce mai multe firme să susţină eforturile intelectuale ale creatorilor din ţară, dacă altă cale nu există.

De ce am ales această carte ca s-o prezint cititorilor? întâi şi-ntâi, fiindcă ea este foarte utilă, asemeni unei cărţi de telefon... Astfel, cartea introduce publicul în problema spinoasă a proprietăţii, nu alta decât intelectuală, mai puţin uzitată. Termenii relatării sunt obişnuiţi, accesibili unui cetăţean ce nu posedă neapărat o pregătire juridică. E, dacă vreţi, un "roman" al situaţiilor atât de diverse şi atât de pline de urmări, în care insul modern, producând opere de tot felul, de la cele tehnice până la cele artistice, este strict apărat.

Sigur, nu toţi suntem scriitori, cântăreţi de renume, ingineri plini de idei, tehnicieni trăzniţi, tot de-