- Fostul ofiter KGB Alexander Litvinenko, jurnalista Anna Politkovskaya, profesorul Ioan Petru Culianu, toti sunt legati de acelasi “diagnostic”: morti suspecte si de faptul ca, in spatele mortii lor se vehiculeaza ca stau persoane din serviciile secrete. Exista sanse ca vreodata sa se afle adevarul despre cei care au stat in spatele acestor morti?

- De obicei, aceste operatiuni sunt foarte atent organizate si din timp conspirate. Istoria a demonstrat ca in foarte putine imprejurari s-a putut afla cine se afla in spatele lor si asta doar cu ocazia “defectarii” celor care au fost pusi sa le duca la indeplinire. De exemplu, Alexander Litvinenko primise ordin sa-l asasineze pe Boris Berezovski. De aceasta tentativa s-a aflat numai datorita faptului ca Alexander Litvinenko a fugit in Marea Britanie dupa primirea acestui ordin, unde a relatat cu lux de amanunte ceea ce i se ceruse sa faca. Ceea ce, dupa parerea mea, i-a si atras moartea. Altfel, operatiunile sunt foarte minutios organizate. Cel mai recent este cazul nostru romanesc, care s-a putut documenta destul de bine. Este vorba despre modul in care au fost organizate atentatele cu bomba de la Europa Libera, prin intermediul celebrului terorist Carlos. Atentate care s-au dovedit ca au fost comandate de Ceausescu si instrumentate de generalul Plesita. In aceasta situatie, din pacate, nu s-a intamplat nimic. Din contra, fostul general Plesita ne da lectii de morala la televizor, iar trimiterea sa in judecata intarzie. - Informatiile neoficiale in cazul mortii profesorului Ioan Petru Culianu - pentru ca ancheta oficiala nu a fost finalizata nici la mai bine de 15 ani de la asasinat - duc spre ipotezele ca in spatele acestei “morti suspecte” s-ar afla oameni ai fostei securitati.

- Absolut de acord. Eu insumi am scris despre acest caz si am emis ca supozitie ca o piesa importanta din angrenajul uciderii lui Cu