"Dreptul este pentru institutiile politice ceea ce sunt oasele pentru corp", afirma juristul englez Sir Frederick Pollock intr-un discurs publicat in 1882.
"Dreptul este pentru institutiile politice ceea ce sunt oasele pentru corp", afirma juristul englez Sir Frederick Pollock intr-un discurs publicat in 1882.
2006, decembrie. Dupa ce a trecut prin mai multe dictaturi, ultima fiind cea comunista, Romania va deveni, peste cateva zile, membra a Uniunii Europene. Nici istoria, nici amintirea trecutului apropiat si nici macar viitorul european, care ne sta in fata, nu ne conving sa acordam dreptului, in general, drepturilor si libertatilor fundamentale, in special, atentia cuvenita. Foarte putini politicieni, analisti, ziaristi, filosofi si chiar juristi sunt preocupati de acest lucru. Doua posibile explicatii. Prima, constatarea lui Petre Pandrea, din 1945, ca "dreptul romanesc este disciplina cea mai inapoiata". Asa a fost inainte de instaurarea regimului comunist, iar situatia nu avea cum sa se schimbe in bine dupa. Din contra. A doua, tot o constatare, a tuturor sociologilor importanti, de la Gherea la D. Gusti, "cea mai mare revolutie in Romania ar fi aplicarea legilor".
Cu alte cuvinte, suntem o tara lipsita de cultura dreptului si, in consecinta, fara cultul legalitatii. Contributia noastra la dezvoltarea stiintei dreptului este zero. Cea mai buna dovada, nici astazi nu putem spune limpede care sunt filosofia si valorile dreptului romanesc. Aceste lucruri, fundamentale, nu pot fi suplinite cu transpuneri de directive europene sau cu invocarea "modelului European". Ori cu improvizatii care genereaza abuzuri. De pilda, Parlamentul, care a brevetat un nou izvor de drept, intelegerile liderilor de grup, inacceptabile intr-un sistem constitutional si democratic.
"De aceea acordam atat de multa importanta apararii drepturilor civile si dreptu
