Un nou episod nefericit din seria recenta a confruntarilor fotbalistice timisoreano-steliste s-a consumat sambata. Previziunile pesimiste ale patronului Marian Iancu s-au confirmat, jucatorii alb-violeti de la "Poli" neputandu-si depasi nici de aceasta data conditia. In ciuda jocului curajos, mult mai ofensiv decat la Targu-Jiu sau Vaslui, unde au clacat lamentabil, jucatorii s-au intors tot cu mana goala, indepartandu-se vertiginos de locurile de cupe europene. De neinteles este faptul ca determinarea si ambitia le lipseste chiar in compania echipelor mai modeste, in fata carora pierd puncte importante tocmai din acest motiv, iar acolo unde aceste ingrediente isi fac simtita prezenta, ele nu pot compensa, ca in alte dispute, diferenta de valoare. Neindoios, "Poli" este departe de a forma o echipa redutabila. Erorile din aparare, constructia in vesnica suferinta si lipsa de idei sau ineficacitatea atacantilor risipesc sperantele zecilor de mii de fani. Pentru ca aici este punctul cel mai dureros. Atat sutele de ultrasi alb-violeti care au luat, sambata, calea Bucurestiului, cat si cei care urmaresc de acasa meciul si stirile sportive s-au simtit din nou umiliti. Primii au fost nevoiti sa suporte injuraturile si provocarile neintrerupte ale publicului de pe Ghencea, cei din urma ironiile de gang si elucubratiile valetului becalian. Cuprins de o agitatie isteroida, cu ochii iesiti din orbite, baiatul de casa al patronului stelist a recunoscut ca ingenuncherea Timisoarei reprezinta pentru el suprema satisfactie, acest fapt fiind mult mai important decat orice meci cu rivalele bucurestene, ca sa nu mai vorbim de confruntarile din cupele europene. Iata cum investitiile si obiectivele trambitate cu emfaza pana nu demult de patronii clubului de pe Bega se intorc ca un bumerang impotriva echipei, dar mai ales a suporterilor. Ele au generat o supramotivare din partea tutu