"Un profesor bun nu poate să se bazeze doar pe vocaţie. El trebuie să deprindă tehnologia predării, să înveţe să-şi cunoască elevii şi să se cunoască pe sine. Vocaţia pedagogică "Un profesor bun nu poate să se bazeze doar pe vocaţie. El trebuie să deprindă tehnologia predării, să înveţe să-şi cunoască elevii şi să se cunoască pe sine. Vocaţia pedagogică înseamnă, de fapt, ştiinţă, tehnică şi artă",spune Ion-Ovidiu Pânişoară, conferenţiar doctor la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei a Universităţii din Bucureşti. "există prejudecata că rolul de prieten ştirbeşte autoritatea profesorului" Conf. dr Pânişoară, care este şi coordonatorul colecţiei "Carieră. Succes. Performanţe", publicată la Editura Polirom, spune că, dacă vocaţia există nativ, profesorul va avea o intuiţie mai bună privind modul în care se adaptează la vârsta şi la personalitatea elevilor. Dar, în multe cazuri, aceste competenţe se educă. "Profesorul trebuie să îndeplinească simultan mai multe roluri în relaţia cu elevii. Trebuie să fie un model, un susţinător al stimei de sine a elevilor, un lider de grup, un înlocuitor de părinţi, un prieten, un confident, un judecător, o sursă de cunoştinţe, un detectiv şi lista nu se opreşte aici", explică expertul. "Din păcate, la noi există o prejudecată că rolul de prieten ar ştirbi din autoritatea pe care profesorul trebuie să o exercite asupra elevilor. Şi poate că există o justificare a acestei prejudecăţi. Experienţa le-a arătat unora dintre profesori că elevii depăşesc adesea anumite limite. De aceea, rolurile profesorului trebuie să fie în echilibru", afirmă conf. Pânişoară. "Sunt sigur că învăţătorii care folosesc sintagmele de mai sus nu consideră că astfel îi pedepsesc pe elevi, ci vor spune că este o strategie de a păstra disciplina, pentru a dezvolta un climat bun pentru învăţare. Total greşit! Există un mare risc ca elevii să perceapă