Ioana Lupea: "Avem nevoie de o baie de corectitudine politica pentru a invata sa le acordam drepturi egale celor diferiti".
Polemica iscata de recomandarea facuta Ministerului Educatiei de a scoate icoanele din salile de clasa este imaginea intolerantei noastre fata de "altfel", atei, agnostici, homosexuali, minoritari in general.
Asa cum s-a lasat ea admirata intr-o emisiune de la B1 TV de saptamana trecuta, pe acest subiect, unde s-a strigat „afara” celor nedoriti de majoritate in spatiul public. Intoleranta s-a invesmantat in haine preotesti sau in aversiunea, justificata filosofic, fata de corectitudinea politica.
Peste vechea discutie romaneasca despre rolul Bisericii Ortodoxe Romane in societate s-a suprapus o dezbatere importata din occidentul marcat, mai ales dupa 11 septembrie, nu de confruntarea intre crestinism si islam, ci de compatibilitatea dintre cunoastere si credinta, cum o identifica recent, in Germania, filosoful Jurgen Habermas.
Ofensiva BOR in spatiul public a capatat puteri pe fondul acestei pseudociocniri a civilizatiilor, iar discursul de la Regensburg al Papei Bendict al XVI-lea i-a dat aripi. Si nu numai BOR-ului, ci si Moscovei - care a simtit oportunitatea de a juca politic pe cartea ortodoxismului in aceste vremuri de vrajba religioasa.
Revenind la BOR, simbolic proiectata prin Catedrala Mantuirii intre parlament si Ministerul Apararii Nationale, intr-o axa a puterii, a profitat de scandalul caricaturilor pentru a impune, prin Legea cultelor, infractiunea de ofensa adusa simbolurilor religioase. Tot BOR, sustinuta politic de
PD-ul lui Emil Boc, incearca din nou sa transeze diputa lacasurilor de cult cu Biserica Greco-Catolica in favoarea sa. Iar acum - prin organizatii civice avide de notorietate cu orice pret - sa faca presiuni asupra clasei politice pentru a nu da cu
