Caprinele se cresc în aproape toate ţările lumii, pentru producţia de lapte, carne şi păr. Sub aspectul producţiei de lapte, capra este un animal rentabil, este mai bogat în proteine şi grăsime decât laptele de vacă, de asemenea, în săruri minerale şi conţine principii active de conservare a sănătăţii omului. Brânzeturile obţinute din laptele de capră au calităţi gustative deosebite. În exploataţiile noastre, în majoritate mixte, laptele de capră se amestecă cu cel de oaie şi chiar şi de vacă – cu efecte favorabile asupra reducerii NTG (numărul total de germeni din lapte, prin efectele bactericide a laptelui de capră). Trebuie însă acordată o atenţie deosebită la igiena mulsului şi la strecurarea laptelui, deoarece fire de păr scurt, ca suliţa, trec prin anumitele mijloace de strecurare. Carnea de capră recondiţionată are calităţi gustative deosebite, nu are mirosul cărnii de oaie şi este uşor digerată. Carnea de ţap are însă un miros aparte, specific, neplăcut – situaţie ce se corectează prin castrarea ţapilor. Carnea de ied este un deliciu, are calităţi gustative superioare celei de miel, iar la noi în ţară, pastrama de capră se bucură de o reputaţie bună. De la unele rase de capre, părul, puful şi lâna se întrebuinţează la confecţionarea covoarelor. Pieile de capră sunt folosite pentru îmbrăcăminte, încălţăminte şi articole de marochinărie.

Capre ameliorate

Rasa Carpatina, este cea mai răspândită în ţară, ocupând 80 la sută din efectivul existent. Se creşte în toate regiunile ţării, în zonele montane şi submontane pentru producţia de lapte.

Caractere morfofiziologice: greutate corporală 35-40 kg la femele şi 50-60 kg la masculi, producţia de lapte pe lactaţie, care durează în medie 7 luni este de 250-300 l.

Rasa Albă de Banat s-a format prin încrucişarea rasei locale Carpatina cu berbeci din rasa Saanen şi rasa Albă nobilă germană. Se c