- Diverse - nr. 239 / 6 Decembrie, 2006 In 1956, in cele mai critice momente ale Revolutiei ungare, Gheorghiu-Dej isi va aminti de el si, la 30 octombrie, il va trimite la Budapesta. Valter Roman stia perfect limba maghiara si avea relatii bune cu Imre Nagy inca din anii '40, cand amandoi lucrau la Radio Moscova, ceea ce il facea un observator privilegiat al situatiei. El ramane insa un simplu executant, trimis sa culeaga informatii, care devine ulterior un mesager cu o misiune ingrata, chiar ticaloasa, aceea de a-l convinge pe Nagy sa se autoexileze in Romania, si nicidecum o "eminenta cenusie" sau un apropiat al lui Dej cum se pretinde in documentarul TVR. O confirma Christian Duplan si Vincent Giret in monumentala lor lucrare de patru volume "La vie en rouge" _ aparuta in traducere sub titlul "Viata in rosu" la Editura Nemira, in anii 1997 si 2000 (vezi vol. 1, p. 24, 167, 169; vol. 2, p. 178, 181, 374). O alta inexactitate este cea referitoare la manifestarea unor atitudini iredentiste privind Transilvania. Documentarul ne asigura ca acestea nu au existat, ceea ce este neadevarat. La 30 octombrie, sub acoperirea unei misiuni de Cruce Rosie, impreuna cu Valter Roman fusese trimis la Budapesta si Aurel Malnasan, ministru adjunct de externe, fost ambasador in capitala ungara. La 2 noiembrie, in raportul facut la intoarcere pentru Biroul Politic al CC al PMR, Malnasan reda o convorbire pe care a avut-o cu Zoltán Vas, comisarul cu probleme de aprovizionare al guvernului Nagy, in care acesta il informeaza ca in Ungaria a fost relansata vechea lozinca revizionista "Nem, nem, soha!" (Nu, nu, niciodata!) si il avertizeaza de "primejdia izbucnirii unui val sovinist, iredentist si antiromanesc". La randul sau, Valter Roman sustine ca a simtit la Budapesta o stare de spirit antiromaneasca in conducerea ungara, cauzata probabil "de o presiune de jos", si ca János Kádár, care