Plecarea conservatorilor din arcul guvernamental ar putea duce prin ricoseu la neutralizarea temporara a grupurilor de interese nelegitime si la subrezirea pozitiei lui Calin Popescu Tariceanu atit in Guvern, cit si in partid.
De la bun inceput conservatorii au fost priviti ca niste intrusi in arcul guvernamental, ca niste oportunisti care si-au parasit aliatii (PSD) pe spezele carora au intrat in parlament, ca niste oameni fara principii, care promit ceva si voteaza altceva.
Traian Basescu a recunoscut imediat dupa ce i-a invitat la guvernare ca reprezinta o „solutie imorala“ si i-a cerut primului ministru, inca din 2005, sa scape de aceasta coabitare prin alegeri anticipate. Calin Popescu Tariceanu se imprietenise, insa, intre timp cu Dan Voiculescu, pe care l-a propus chiar pentru un post de vicepremier si pe care acesta l-a ratat milimetric din cauza verdictului de colaborator al Securitatii care a facut politie politica dat de CNSAS. Aceasta prietenie este inca de actualitate, dupa cum rezulta din stenogramele interne ale PNL, care scot la iveala ca, recent, ministrul de externe Mihai Razvan Ungureanu propunea, la una dintre intrunirile la virf ale liberalilor, o alianta cu Partidul Conservator.
Nici relatiile apropiate dintre PNL si PC si nici serviciile pe care premierul i le-a facut liderului PC nu l-au impiedicat pe Dan Voiculescu sa iasa de la guvernare si sa puna astfel sub semnul intrebarii fotoliul primului ministru. Cu toate acestea, conservatorii nu cistiga nimic parasind barca lui Tariceanu: pierd posturi guvernamentale importante si, odata cu ele, influenta in diverse sectoare economice. Aceasta dezertare decredibilizeaza si mai mult un partid care nu reuseste sa depaseasca 3% din optiunile de vot ale electoratului, de aceea nu este foarte clar de ce a plecat de la guvernare PC.
E posibil ca scandalul dosarelor
