In ziua de 28 noiembrie, la Riga, sefii de guvern ai celor 26 de state membre ale NATO au avut intalnirea traditionala - cu rezultate amestecate, pozitive si nu tocmai. Probabil ca cel mai important, chiar revolutionar intre cele pozitive, a fost locul intalnirii - Riga, fosta localitate de preferinta a ofiterilor Armatei Rosii si ai KGB-ului, foarte aproape de St. Petersburg (sau Leningrad?). Asta, in linii mari, este substanta partii pozitive - restul, cum cititorii pot vedea pe site-ul oficial, http://www.nato.int/, a fost limbajul normal al birocratilor, compromisuri si confuzie. Declaratia finala pretinde ca NATO isi va intensifica eforturile in Afganistan - incluzand inlaturarea unora dintre restrictiile nationale asupra folosirii trupelor sau echipamentului. Se pretinde ca 26 din cele 32 de mii de trupe NATO in Afganistan vor fi "mai usor de folosit pentru lupta si actiuni in afara luptei", desi ramane neclar ce inseamna asta, sau daca inseamna ceva. Si mai straniu - considerand ca NATO este sau pretinde a fi o alianta militara - intalnirea confirma ca "in caz de situatie de urgenta, fiecare aliat va veni in ajutorul fortelor care au nevoie de ajutor"! Ceea ce este o admitere implicita ca la ora actuala asta nu se intampla - si intr-adevar francezii, spaniolii sau germanii adapostiti in nordul relativ sigur au refuzat, sub pretexte diverse, sa trimita elicoptere in ajutorul celor ce lupta in sud - incluzand australienii, care participa, si mor, desi nu sunt membri ai NATO! Daca secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, a carui tara, Olanda, isi face datoria bine, confunda speranta cu realitatea ramane de vazut. Discursul presedintelui Bush la Riga a fost, pentru multi, si nu doar intre baltici, dezamagitor. Nu numai ca a pretins, in ciuda faptelor, in Afganistan sau in Europa, ca organizatia functioneaza bine, dar, considerand prezenta imediata si t