Puterea mediatica a lui Voiculescu exista doar in masura in care alti politicieni o iau de buna.

Partidul Conservator a produs vilva prin retragerea de la guvernare. Bun prilej sa reconsideram modul in care un partid de 1-2% a ajuns instrument de schimbat majoritati parlamentare. Intreaga putere a lui Dan Voiculescu se bazeaza pe un mit: acela ca prin televiziune controlezi poporul, deci voturile. Numai ca aceasta ecuatie nu prea functioneaza.

Politicienii nostri traiesc cu convingerea gresita ca politica se face la televizor si ca ceea ce se spune acolo schimba imediat trendurile electorale. Asta in ciuda faptului ca putina lume se uita la politica si chiar mai putina are incredere in personajele care apar acolo.

De fapt, puterea media a lui Voiculescu exista doar in masura in care alti politicieni o iau de buna. Sint doua exemple clare, de sens contrar. PC a fost si este jenant de mult promovat la „Antenele“ detinute de presedintele partidului. Daca exista o relatie directa aparitii-pozitive-pe-canale-cu-audienta = voturi, atunci PC ar fi trebuit sa aiba ceva procente electorale. Nu are.

„Cotidianul“ a aratat intr-un articol recent ca exista oameni angajati pentru imaginea lui Dan Voiculescu la televiziunile sale. Liderul-proprietar trebuie filmat din unghiuri potrivite, trebuie sa para inalt etc.

Practic, stirile de la „Antene“ au sectiunea „Voiculescu-PC“, unde functioneaza ca instrument de propaganda, si sectiunea „restul lumii“, unde in general lucrurile sint profesionist realizate. De ani buni, „Antenele“ tin artificial in viata partidul personal al patronului, fara sa-l poata scoate insa din starea vegetativa in care s-a nascut.

Mi se poate replica: Bun, „Antenele“ nu performeaza ca instrument de propaganda, dar pot fi temute ca mijloace de atac. Din nou, doar frica e inamicul real al poli