Vestea că platformiştii Stolojan & Stoica şi compania au decis să îşi facă partid ar fi trebuit să fie un fel de show politic de genul Surprize, surprize, doar că nu regizat în week-end cum au procedat conservatorii care au vrut să dinamizeze şi dinamiteze scena politică în această săptămână cu ieşirea de la guvernare. Doar că surpriza nu este atât de mare precum se aşteptau dirijorii acestei platforme lansată la apă din Palatul Cotroceni.
De fapt, mişcarea platformiştilor era firească. Tot atât de firească cum ni se pare şi copierea aproape perfectă a însemnelor Partidului Democrat, a culorilor acestora – portocaliu cu albastru, precum şi a denumirii noii formaţiuni – Partidul Liberal Democrat. Prin această mutare, lansată taman când Călin Popescu Tăriceanu îşi ţinea o plictisitoare videoconferinţă despre situaţiile de urgenţă, anulându-l pe de-a-ntregul, România căscând ochii la platformişti, Stolojan & Stoica şi-au arătat opţiunea clară spre o unificare sub umbrela PD a forţelor de centru-dreapta. De asemenea a devenit extrem de clar că PNL nu mai are loc în Alianţa Dreptate – Adevăr şi ar cam fi timpul să bată în retragere, acceptând să fie vioara a doua sau chiar să se gândească la o trecere în Opoziţie. Până mai sunt în libertate.
Singura necunoscută în această mascaradă politică, purtată sub stindardul unificării dreptei, a luptei împotriva corupţiei şi a altor năzuinţe manipulator de nobile, de către Stolojan şi Stoica, este de ce platformiştii nu au optat pur şi simplu pentru unirea cu PD, fără a mai asista la circul dâmboviţean atât de penibil şi ridicol?
Apoi, îmi este tot mai limpede că pe Stolojan şi Stoica, care şi-au făcut un obicei din a-l ataca pe premier şi pe apropiaţii acestuia, în loc să se concentreze pe doctrina politică liberalo-democrată pe care vor să o vândă electoratului, nu îi mână în luptă nicidecum dragostea nemăs