- Cultural - nr. 241 / 8 Decembrie, 2006 In conditiile actuale, istoriografia cu referire la minoritatile din Romania a capatat o importanta si o anvergura remarcabile, atat in tara noastra, cat si peste hotare. Pentru a intelege dificultatile demersurilor pe aceasta tema, se cuvine sa dam cateva exemple. Profesorul Gheorghe Iancu arata ca studiile, cartile, brosurile, articolele referitoare la problemele minoritatilor, in special cele cu trimiteri la perimetrul Transilvaniei, "prezinta realitatile acelor ani doar in culori negre, fara nuante". Pe de alta parte, in lucrarea sa, "Romanii si maghiarii in vartejul istoriei", Alan Du Nay precizeaza ca istoriografia romana trece sub tacere sau prezinta eronat evenimente si fapte referitoare la relatiile dintre romani si maghiari. Asemenea neintelegeri si interpretari au dus la crearea unei imagini negative asupra istoriografiei de specialitate. Punctele de vedere divergente nasc deruta in randul specialistilor din alte domenii de cercetare. Astfel, Lavinia Barlogeanu subliniaza in lucrarea "Strategii identitare si interculturalitate in spatiul romanesc" ca istoriile de viata sunt foarte diferite fata de "descrierile adesea mitificate ale celor care au scris cartile de istorie". In acest context istoriografic, in peisajul publicistic de specialitate a aparut, de curand, sub semnatura lui Daniel Ghe. Talamba, lucrarea "Maghiarii din Romania. Perioada 1944-1948" (editura Contrafort, Craiova). Daniel Ghe. Talamba este absolvent al promotiei 2002 a Facultatii de Arhivistica si al Studiilor de Masterat organizate de Facultatea de Istorie din cadrul Universitatii Bucuresti, specializarea "Romania in secolul al XX-lea", sub indrumarea profesorului Ioan Scurtu. Inca de la inceputul cartii, autorul se detaseaza de celelalte lucrari din domeniu, neavand "pretentia unei autoritati indubitabile" si nedorind sa "combata opinii". Subli