O multime de asociatii si fundatii, de personalitati din societatea civila si din mediul academic si-au declarat deja deschis sprijinul pentru initiativa de scoatere a icoanelor din scolile romanesti, initiativa lansata de un profesor de filozofie din Buzau, Emil Moise. Chiar daca semnatarii au mare grija sa sublinieze faptul ca e vorba de un demers punctual, ei vad cu siguranta in acest gest simbolic inceputul unui proces mai amplu de promovare a unei viziuni prevalent seculare in societate, dupa modelul dominant astazi in Europa Occidentala. Semnatarii, intre care se regasesc nume onorabile si de o reala suprafata intelectuala, sunt probabil convinsi ca acest demers e un pas obligatoriu in efortul de modernizare a tarii, cu atat mai necesar in contextul apropiatei aderari a Romaniei laUniunea Europeana. Ei sunt parte a unei elite intelectuale care viseaza sa modeleze societatea autohtona urmand liniile directoare deja trasate in vestul continentului. O viziune de tip liberal axata pe valori care asaza in centrul societatii individul, pastreaza distanta fata de asa-zisele valori traditionale si cultiva relativismul, refuzand sa accepte ideile de bine si rau in acceptiunea lor conventionala, impusa in mare parte de preceptele religioase, ca puncte de reper pentru morala publica. Din aceasta perspectiva religia este asociata automat cu obscurantismul si superstitia, opunandu-se ratiunii si progresului umanitatii in general. Intr-o carte ilustrativa pentru acest curent de gandire, intitulata semnificativSfarsitul credintei, autorul, Sam Harris, afirma ca "fara indoiala, credinta religioasa ramane o sursa perpetua de conflict intre oameni, determinand persoane altfel inteligente sa nu se gandeasca deloc, sau sa se gandeasca gresit la chestiuni esentiale pentru civilizatia noastra". Or, astfel de argumente au un impact considerabil intr-o perioada in care terorismul inte