Mai sunt doar doua zile pana la Congresul Extraordinar al PSD, decis de Consiliul National in 3 noiembrie 2006. Cum era si de asteptat, ziarele si televiziunile acorda spatii largi evenimentului. Spatii largi, desigur, in masura in care le da voie inepuizabila energie de autor de telenovele a lui Traian Basescu, acest Valeriu Lazarov al politicii romanesti. Congresul PSD ar fi trebuit sa aiba loc in aprilie 2007. De ce au hotarat liderii partidului un Congres la 10 decembrie 2006, cu cinci luni inainte de termenul normal? E o intrebare fireasca, deoarece o reuniune de o asemenea amploare implica o uriasa cheltuiala de energie, talent si bani: conferinte judetene extraordinare, reuniuni in ritm sufocant la nivel central, mobilizarea activului. N-am intalnit nici un articol care sa dea acestei intrebari nu un raspuns total, dar macar un sfert de raspuns. Absenta unui raspuns la intrebarea: De ce congres extraordinar al PSD? nu-si are ancora in ostilitatea schizofrenica a presei fata de PSD. Nu vei gasi in ziare si la televiziuni justificarea Congresului extraordinar al PSD, din simplul motiv ca nu exista nici o justificare. Liderii PSD declara ca reuniunea da posibilitatea unor noi alegeri. Era nevoie de asa ceva? Nici vorba. Un partid decide tinerea unui Congres extraordinar in urmatoarele imprejurari:

1) A obtinut un scor dezastruos in alegerile parlamentare sau prezidentiale sau locale sau macar europarlamentare.

Zguduirea produsa de rezultat agita marea masa a activistilor si simpatizantilor care cer caderi de capete si, mai ales, o noua conducere, in stare sa le dea daca nu certitudinea, atunci macar iluzia unei ramaneri cat mai scurte in Opozitie.

Examenul abia incheiat nu numai ca justifica agitatia pentru posturile de conducere, dar si da acestei agitatii consistenta. Candidatii la sefii iau drept argument de lupta rezultatul. Cei aflati in fr