In lipsa anticipatelor si in actuala configuratie guvernamentala, procesul de reforma va fi inghetat si pacientul Tariceanu - tinut artificial in viata, la terapie intensiva. UE va avea din nou ocazia sa constate ca Romania a practicat limbajul dublu, inainte si dupa aderare. Conform contractului, guvernul roman trebuie sa continue reformele. Altfel, au de suferit si Romania, si Uniunea Europeana. Cand a dat unda verde aderarii, Comisia Europeana s-a dotat si cu instrumente de presiune. A impus obiective post-aderare, un mecanism de monitorizare cu misiuni de inspectie si rapoarte din sase in sase luni. Exista chiar sanse reale de concretizare a amenintarii cu blocarea unui sfert din banii europeni pentru agricultura. La fel, e posibila si aplicarea clauzei pe justitie ce ar duce la suspendarea cooperarii judiciare cu Romania daca ANI nu va functiona cu atributiile cerute de Comisia Europeana. Conditionarile post-aderare sunt leviere politice cu care Bruxellesul incearca sa impuna continuarea reformelor. "Efectul lor real consta in presiunea exercitata asupra guvernului, din punctul de vedere al "prestigiului" tarii. Orice guvern ales democratic incearca sa evite o asemenea afisare publica a unui esec al tarii", declara pentru "Romania libera" un influent oficial al Comisiei Europene. "Oricat de cinici ar fi unii membri ai guvernului, exista destui cu spirit national care sa constientizeze rusinea si sa faca presiuni pentru a evita o asemenea situatie." Oficialul european a subestimat "cinismul" si a supraestimat "spiritul national". Cu exceptia Monicai Macovei si a lui Vasile Blaga, niciun membru al Cabinetului Tariceanu nu si-a exprimat ingrijorarea privind soarta reformelor in lipsa majoritatii parlamentare. De exemplu, sub sanctiunea clauzei pe justitie, Agentia Nationala de Integritate ar trebui sa fie functionala la 1 ianuarie. Legea, castrata de deputati,