Asa am zis sa se scrie pe burtiera primei emisiuni tv din cele doua despre cartea lui Valeriu Rapeanu, "Enescu", aparuta la Editura Pro. Nu m-am gandit doar la atatarea telespectatorului, greu de adus in casa, sambata, la 5 dupa-amiaza, zi de primavara, la o emisiune care nu-i nici porno macar. Titlul exprima o realitate. Desi in timpul dialogului, Valeriu Rapeanu se straduieste sa ma convinga ca nu-i asa, totusi, Enescu a colaborat din plin cu regimul comunist inainte de a pleca din tara.
Distinsul interlocutor spune ca dupa 23 august 1944, in campania de cucerire a Puterii, comunistii s-au orientat spre doua mituri culturale: Sadoveanu si Enescu. Amandoua usor de pus la lucru in interesul noilor stapani. Purtatorii lor s-au aratat disponibili la exploatarea propagandistica. Nici Enescu si nici Sadoveanu n-au protestat cand li se inalta statuia de Artisti ai celor multi si saraci. Mai mult, Sadoveanu si Enescu au intrat in ARLUS, in Uniunea Patriotilor, au scris sau au creat pentru Armata Rosie, au calatorit in Uniunea Sovietica.
FABRICAREA DOSARELOR. Valeriu Rapeanu sustine ca, spre deosebire de Sadoveanu, Enescu avea "dosar curat". In timpul razboiului nu dirijase orchestra cu artisti veniti din Germania, evitase sa cante in spitalele de raniti, ca sa n-o insoteasca pe Maria Maresal Antonescu, nu participase la sarbatorirea sa din toamna lui 1941, ca sa se disocieze de Mesajul de felicitare al Maresalului Antonescu. Astfel ca, zice interlocutorul meu, George Enescu a fost usor de recuperat dupa razboi. I-au inlesnit trecerea si declaratiile sale despre Muzica pentru toti, precum si cele despre dezinteresul fata de politica. Am serioase indoieli ca acesta a fost motivul atragerii lui George Enescu de catre comunisti. In campania de folosire a marilor oameni de cultura ca "tovarasi de drum", termen folosit de bolsevici pentru a desemna pe cei care colabo
