Prejudecăţile populaţiei majoritare faţă de reprezentanţii etniei rrome şi maghiare şi percepţia conflictuală a relaţiilor cu aceste comunităţi s-au intensificat în ultimii patru ani, se Prejudecăţile populaţiei majoritare faţă de reprezentanţii etniei rrome şi maghiare şi percepţia conflictuală a relaţiilor cu aceste comunităţi s-au intensificat în ultimii patru ani, se arată într-un studiu al Departamentului pentru Relaţii Interetnice, bazat pe sondajul de opinie "Minorităţile naţionale din România. Reprezentări, intoleranţă, discriminare", realizat de Colegiul Profesional de Sociologie "Max Weber". Mai mult de un sfert din cei care se consideră ca aparţinând comunităţii majoritare califică relaţiile româno-maghiare ca fiind mai degrabă conflictuale. Potrivit studiului, cauzele revigorării etnocentrismului sunt multiple: promovarea în public a identităţii cultural-lingvistice prin utilizarea limbii maghiare, procesul de renegociere a ideii de autonomie care, în viziunea unui segment important al opiniei publice româneşti, ar reprezenta un atentat la ordinea statului naţional. Dacă în 2002 aproximativ 30% din români se declarau deranjaţi de utilizarea publică a limbii maghiare, acum, procentajul lor a crescut la aproximativ 43%. Ceva mai puţin de o treime asistă pasiv la această stare de lucruri, iar o altă treime a populaţiei este favorabilă pluralizării peisajului lingvistic. De remarcat că sprijinul cel mai mare pentru folosirea limbii maghiare este manifestat de acei români care trăiesc în localităţi cu preponderenţă maghiară, în Crişana-Maramureş, Transilvania, Banat şi Bucureşti, la polul opus aflându-se cei din Dobrogea şi Oltenia. Acelaşi tip de relaţii conflictuale sunt asumate de aproape jumătate din români şi în cazul interacţiunii cu etnia rromă. Din punct de vedere social, maghiarii sunt receptaţi de populaţia majoritară în mod pozitiv, fiind considera