Desi internetul a devenit o sursa din ce in ce mai puternica de informatii, ziarele pot face bani din diferenta de calitate a stirilor on-line.
Ziarele au reusit sa reziste in fata unor "inamici" ca radioul sau televiziunea, cu care se duelau intr-o batalie a celor mai rapizi si mai buni furnizori de informatii. Insa internetul loveste presa scrisa unde o doare cel mai mult: la "buzunare". Asa se explica dependenta utilizatorilor fata de un tip de informatie aproape irezistibil, promovata de internet - cea gratuita.
Cantitatea impresionanta de continut jurnalistic gratuit care circula acum pe internet este fara precedent in istoria retelei mondiale, potrivit unei analize publicate de BBC Online.
Astfel, principala intrebare este cum se pot lupta cu gratuitatea publicatiile care tin la pretul de coperta? Cotidienele traditionale "International Herald Tribune" si "Financial Times" percep deja o taxa pentru informatiile de pe paginile lor web.
Potential on-line nevalorificat de ziare
"Pentru mai mult de 100 de ani, jurnalismul a fost sustinut de acest cerc in care publicul platea pentru stiri si advertiser-ul platea ca sa atinga acest public. In consecinta, editorul facea profit si isi platea jurnalistii. Intreaga societate avea de castigat din afacere", spune Michael Oreskes, editor executiv al "International Herald Tribune".
In acest context, ziare gratuite ca "Metro", modelul suedez dupa care s-au inspirat majoritatea publicatiilor de gen de pana acum, au imprumutat modelul internetului si reusesc sa se intretina doar din vanzarile de spatiu publicitar.
Succesul publicatiilor gratuite se bazeaza tocmai pe rapiditatea cu care cititorii primesc informatia, fara sa se mai "scotoceasca" dupa bani. Modelul functioneaza cu succes si in Romania, un exemplu fiind "Compact", ziarul gratuit al t
