De doi ani, aerul din Cluj miroase a bani. Economia orasului duduie cu motoarele turate la maximum. Capitala Ardealului incearca sa recupereze distanta aparuta in ultimul deceniu si jumatate fata de alte mari orase din vestul sau centrul tarii. Clujul a devenit cel de-al doilea centru financiar al Romaniei, dupa Bucuresti. De asemenea, este primul oras din Romania in care isi are sediul central o banca, in afara Bucurestiului. Cele doua parcuri industriale au devenit neincapatoare, iar autoritatile au inceput negocierile pentru infiintarea altor doua parcuri. De asemenea, in aerul Clujului adie prospetimea tineretii. Orasul a devenit cel mai important centru universitar din Transilvania. In prezent, mai mult de 100.000 de studenti, masteranzi si doctoranzi frecventeaza cele 10 universitati cu sediul central in oras, precum si filialele universitatilor din Bucuresti deschise aici. De fapt studentii sunt una dintre cheile dezvoltarii locale si mai ales a pietei imobiliare si de larg consum. Centrul istoric al orasului s-a trezit la viata, iar noile fatade ale cladirilor vechi de sute de ani ofera vechii cetatii medievale o alura occidentala. Toate aceste schimbari par ametitoare. Ele au loc dupa 12 ani in care orasul a fost tinut parca sub un clopot de sticla. In timp ce administratiile din Sibiu si din Oradea dezvoltau afaceri, fostul primar PRM Gheorghe Funar vopsea bancutele in culorile nationale si construia statui. Imobilismul economic a oferit si o sansa Clujului. In lipsa de investitori, scandalurile de coruptie au fost ca si inexistente. Astfel ca, in acest moment, Clujul are mai multe oportunitati decat orasele concurente. Tocmai de aceea, piata imobiliara a explodat. Presiunea constanta asupra pietei a determinat si o marire a ofertei. Nu mai putin de patru cartiere noi sunt in curs de construire sau vor fi da-te in lucru in mai putin de un an. Pentru ca