Deţinuţii cer graţierea condamnaţilor cu pedepse de până la 5 ani şi condiţii mai bune de detenţie de deputatul independent Nati Meir privind graţierea deţinuţilor care ispăşesc pedepse de până la 5 ani de închisoare.
La proteste au participat aproximativ 6.500 de deţinuţi. Dacă proiectul va deveni lege, ar duce la eliberarea a 4.000 de deţinuţi din toată ţara, la graţierea pedepselor cu amendă aplicate de instanţe şi la înlăturarea măsurii internării într-un centru de reeducare în cazul minorilor care au comis fapte penale. Primele acţiuni de protest au început miercuri şi joi, la Penitenciarul Codlea, unde deţinuţii au refuzat să ia masa de prânz, nemulţumiţi de, s-a spus atunci, întârzierea intrării în vigoare a proiectului de graţiere colectivă. Ulterior, protestele s-au extins, după ce televiziunile au început să difuzeze imagini de la penitenciare.
Craiova
La Penitenciarul de Maximă Siguranţă, deţinuţii au început protestul prin refuzul hranei şi au continuat prin incendierea lenjeriei din inventarul penitenciarului. Peste 400 de deţinuţi s-au solidarizat, sâmbătă după-amiaza, cu alţi colegi din alte penitenciare. Iniţial au refuzat hrana, apoi au început să bată în gratiile ferestrelor cu diferite obiecte şi au incendiat câteva cearceafuri şi ziare. Protestul lor a scăzut în intensitate duminică. (Marius Pîrlea)
Bucureşti
şi deţinuţii din Penitenciarele Jilava şi Rahova au protestat în acest sfârşit de săptămână. Protestatarii s-au manifestat zgomotos, dar nu violent, protestul fiind un "gest de solidaritate" cu ceilalţi deţinuţi care intraseră în greva foamei, în alte penitenciare. Niciunul dintre deţinuţi nu a intrat în greva foamei. Potrivit datelor oficiale, Penitenciarul Jilava este unul dintre cele mai populate din ţară, gradul de ocupare fiind aici de 121 la sută.
Iaşi
Aproximativ 200 de deţinuţi, din cei 1.600
