Suprafeţele agricole mici, ale căror producţii sunt utilizate în special pentru autoconsum, nu sunt competitive cu cele din alte state europene mai dezvoltate. Cel puţin asta arată datele statistice: în mediul rural predomină pensionarii, care nu pot munci terenul suficient de multe ore pentru a obţine un venit lunar de cel puţin 100 de euro.

Gradul de fragmentare a proprietăţilor agricole este, în ţara noastră, la un nivel foarte ridicat, ceea ce determină ca agricultura să fie una de subzistenţă. Ultimele date publicate de Institutul Naţional de Statistică arată faptul că, în nicio regiune a ţării, suprafaţa medie a unei exploataţii agricole individuale nu depăşeşte trei hectare. Dan Gherguţ, vicepreşedinte INS, subliniază faptul că sunt predominante exploatările agricole de mici dimensiuni, iar cele mai multe proprietăţi se regăsesc în zona de sud a ţării, unde suprafaţa medie este mai mică de 1,5 hectare.

Mai mult, comparativ cu alte state din Uniunea Europeană, România stă aproape cel mai prost la capitolul agricultură. Spre exemplu, aproape 94% din toate exploatările agricole au o suprafaţă sub cinci hectare (pragul este stabilit pentru UE, fiind mult peste media din România), iar în Bulgaria nivelul este de circa 97%. În schimb, în Uniunea Europeană, numai 62% din terenurile agricultorilor sunt mai mici de 5 hectare. Iar cel mai redus grad de fragmentare este regăsit în Cehia, unde numai 58% din exploataţii sunt mai mici decât pragul de 5 hectare.

Patru din zece ţărani sunt pensionari

Pe lângă gradul ridicat de fagmentare a proprietăţilor agricole, un alt impediment în creşterea sectorului agricol este reprezentat de populaţia îmbătrânită din mediul rural. Dan Gherguţ subliniază faptul că singura ţară în care agricultura are un potenţial ridicat de dezvoltare este Polonia. Datele publicate de INS arată faptul că, în România, aproape 4