Chiar poti face orice in Parlament: sa furi, sa dormi, sa te amuzi, sa iti exhibi frustrarile si, mai nou, sa te joci la fitilul de la butoiul cu anarhie. E democratie.
Daca proiectul legislativ al deputatului Nati Meir trece de Parlament si citeva mii de detinuti beneficiaza de amnistie, acesta are cel putin 10.000 de voturi garantate. Cum domnul Meir este independent, probabil ca orice partid s-ar bate sa-l aiba in rindurile sale.
Sau cine stie, ii mai vine si altui ales al poporului o noua idee de a deschide din nou usile puscariilor, pentru ca alte categorii de detinuti sa se transforme in bonusuri electorale. Chiar si daca in unele cazuri oamenii nu vor putea vota din cauza ca sentinta presupune interzicerea unor drepturi civile, mai sint familiile, cumetrii, complicii etc.
Chiar daca mai scadem si minia victimelor, tot obtinem un randament bun. Da, randamentul e bun.
Morala acestei simulari perverse este ca puterea in Romania chiar poate fi exercitata si de un vector singular cum este un parlamentar. Nati Meir s-a folosit de tot apanajul democratiei pentru a crea virtejuri de anarhie. Poate ca Nati Meir nu a avut in vedere acest scenariu descris mai sus si poate ca este sincer in demersul sau care impune clementa.
Rezultatul este insa unul care da de gindit. Ce ar insemna ca parlamentarii sa voteze cu gindul la cum sa linisteasca anarhia din puscarii? Ar insemna sa ne gindim bine la mai multe lucruri. Primul este ca democratia inseamna law-enforcement.
Chiar daca revoltele din suburbiile oraselor franceze au avut ca declansator moartea a doi tineri in urma unei actiuni discutabile a politiei, puterea aleasa a pus intii scutierii sa-i linisteasca, sa-i retina, sa-i bata pe cei care nu respectau o lege, cum ar fi ca nu ai voie sa incendiezi masina proprietate personala a unui cetatean.
@
