Peste cinci mii de puscariasi bateau ieri in gamele, dadeau foc cearsafurilor si strigau in cor numele lui Nati Meir. Care Nati Meir? Pai, un personaj el insusi cu necazuri pe la Parchet, deputat in Parlamentul Romaniei. Care de un an, prevalandu-se de calitatea sa de membru al Comisiei pentru Drepturile Omului, a tot batut nu spitalele cu bolnavi inghetati si flamanzi, ci puscariile, pupandu-se acolo cu fratii Camataru, imbratisandu-l pe Miron Cozma si cerand daramarea Jilavei. Care a incropit un proiect de lege pentru gratierea cu toptanul a condamnatilor sub 5 ani, fie ei hoti, talhari, drogati si agresori de meserie. Care, la mijlocul saptamanii trecute, se indigna ca s-a deplasat la Codlea pentru “doar” 75 de protestatari. Vestea cu „doar” a ajuns repede la celelalte penitenciare si totul a degenerat intr-o razmerita extinsa. Un zapacit (sau un tip care-si cauta electorat) arunca piatra in balta, iar Guvernul a ajuns sa se sperie. Scandalul vadeste ca penitenciarele au ajuns un soi de stabilimente unde se pare ca detinutii fac legea (trafic de droguri, telefoane mobile, alte obiecte interzise), iar gardienii sunt orbi, daca nu complici. Puscariile nu-s case de odihna, iar contribuabilii platesc nu putin pentru cazarea si intretinerea locatarilor ajunsi acolo pe mana lor. Sigur ca sistemul trebuie modernizat, sigur ca nu-s destule locuri (dincolo de inghesuiala existenta, mii de condamnati stau liberi si din acest motiv). O rezolvare ar fi si ca, prin hotarare de guvern, sa fie transferate la Justitie unele din cazarmile dezafectate prin reducerea Armatei si care au deja aproape toate dotarile (foisoare, dormitoare, ferme, bucatarii, dispensare, cazarmament) necesare unor penitenciare. Solutie fezabila si putin costisitoare.