Odată scăpate de „moştenirea tranziţiei“, SIF-urile vor să caute noi oportunităţi de investiţii în domenii „amorţite“, dar cu potenţial, precum turismul, agricultura sau utilităţile publice, precum şi plasamente mai sofisticate, chiar pe pieţele externe de capital. Nu toate societăţile ajunse în ograda SIF-urilor, chiar înainte de înfiinţare, sunt o piatră de moară pentru singurele fonduri de investiţii cotate la bursă. Acţiuni la bănci de
Odată scăpate de „moştenirea tranziţiei“, SIF-urile vor să caute noi oportunităţi de investiţii în domenii „amorţite“, dar cu potenţial, precum turismul, agricultura sau utilităţile publice, precum şi plasamente mai sofisticate, chiar pe pieţele externe de capital.
Nu toate societăţile ajunse în ograda SIF-urilor, chiar înainte de înfiinţare, sunt o piatră de moară pentru singurele fonduri de investiţii cotate la bursă. Acţiuni la bănci de prim-rang, precum BRD, BCR sau Banc Post, reprezintă chiar cauza pentru care SIF-urile sunt considerate „blue-chips-uri“ autohtone.
Problema este că aceste două titluri, ce reprezintă în unele cazuri peste 60% din portofoliile celor cinci fonduri, sunt de cele mai multe ori singurul motiv pentru care investitorii îşi plasează banii în
SIF-uri. De exemplu, pachetul de 6% din BCR, aflat în posesia fiecăruia dintre cele cinci fonduri, ar putea avea un preţ de peste şapte ori mai mare decât valoarea înregistrată în prezent în contabilitatea societăţilor de investiţii. Un exit la preţul corect ar putea dubla cotaţia SIF pe bursă, o perspectivă deloc de neglijat pentru investitori. Ce se va întâmpla însă atunci când „momentul“ BCR se va epuiza, într-un an sau doi? Strategia de investiţii pe termen mediu şi lung va face atunci diferenţa între fondurile de investiţii.
„Strategia este importantă
