Numai 4% din cetăţenii europeni s-au stabilit vreodată într-o altă ţară din cadrul Uniunii Europene şi mai puţin de 3% au emigrat într-un alt stat din afara UE. Acesta este rezultatul unui studiu publicat recent de către Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă, al cărui principal finanţator este Comisia Europeană. În ceea ce ne priveşte, autorităţile de la Bucureşti au declarat că se aşteaptă ca în primul an după aderare m

Numai 4% din cetăţenii europeni s-au stabilit vreodată într-o altă ţară din cadrul Uniunii Europene şi mai puţin de 3% au emigrat într-un alt stat din afara UE.

Acesta este rezultatul unui studiu publicat recent de către Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă, al cărui principal finanţator este Comisia Europeană. În ceea ce ne priveşte, autorităţile de la Bucureşti au declarat că se aşteaptă ca în primul an după aderare mai puţin de 3% (aproximativ o jumătate de milion) din români să emigreze într-unul din statele europene.

Printre cei mai „mobili“ europeni se numără locuitorii ţărilor nordice: Danemarca, Suedia şi Finlanda, cei din Ţările Baltice – Estonia, Lituania şi Letonia, precum şi britanicii şi olandezii. La polul opus, se află cei din Malta, Grecia, Italia, Portugalia, Austria şi Slovacia.

Conform datelor furnizate de Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă, în România, 60% din persoanele care intenţionează să emigreze au vârsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani, 20% se încadrează în grupa de vârstă 25-39 de ani şi 16% au între 40 şi 54 de ani. Dintre aceştia, 58% sunt bărbaţi şi 42%, femei. În schimb, în Ungaria, Cehia şi Slovacia, raportul se inversează, 64% din persoanele de sex feminin manifestându-şi dorinţa de a-şi părăsi ţara ş