Peste trei miliarde de euro au intrat în România, în primele nouă luni Economia românească prinde viteză. Iar pe lângă motoarele reprezentate de construcţii, servicii şi industrie, un impuls vine şi din partea economiei la negru, atât cea din ţară, cât şi cea din Uniunea Europeană. Populaţia şi-a sporit consumul într-un ritm record, în perioada iulie septembrie 2006, nivelul raportat de Institutul Naţional de Statistică fiind de 14,6%. Ceea ce înseamnă că românii au avut mai mulţi bani la dispoziţie. Pe de o parte, salariul mediu net a variat, pe parcursul trimestrului III, între 841 lei şi 860 lei, ceea ce a reprezentat o sursă de venit disponibil pentru cheltuieli. Pe de altă parte, creditele de consum şi-au continuat ritmul alert de creştere. Dar în acelaşi timp, populaţia a avut bani pentru consum şi de la românii din afara ţării. Liviu Voinea, director de cercetare în cadrul Grupului pentru Economie Aplicată (GEA) consideră că economia reală din ţara noastră se bazează pe munca la negru a persoanelor plecate în statele Uniunii Europene. Spre exemplu, numai în primele nouă luni ale anului curent, circa trei miliarde de euro au intrat în ţară fără să figureze ca fiind venituri din muncă (în această categorie este înregistrată o sumă de cinci ori mai mică). Mai mult, un studiu realizat de Banca Centrală Europeană subliniază faptul că banii care sunt trimişi în ţară sunt folosiţi, cu precădere, în consum. Motivul ţine de faptul că sumele nu sunt suficient de mari pentru a putea fi alocate unor investiţii. Economia subterană ţine pasul cu cea reală Pe lângă munca la negru din afara ţării, economia nefiscalizată din România aproape că reuşeşte să ţină pasul cu cea reală. Dacă în anul 1998, economia subterană reprezenta circa 40% din produsul intern brut, nivelul s-a redus la circa 16% în 2005, iar pentru primele nouă luni ale anului curent, oficialii INS estimând