In afara familiei, a fostului premier britanic Margaret Thatcher si a citorva zeci de chilieni, nimeni nu a deplins moartea fostului dictator Augusto Pinochet. Cel care a condus cu mina forte Chile in perioada 1973-1990 a murit duminica, 10 decembrie, chiar de Ziua Internationala a Drepturilor Omului, la 91 de ani, in spitalul militar din Santiago. in Chile si in intreaga lume, aparatorii drepturilor omului si-au exprimat frustrarea ca decesul dictatorului va duce la clasarea automata a urmaririi sale in justitie: peste 300 de dosare legate de violarea drepturilor omului si unul de imbogatire ilicita. Avocatul Hugo Gutierrez, specialist in drepturile omului, a denuntat, intr-o declaratie acordata France Presse, faptul ca „acest criminal a parasit lumea fara sa fi fost macar o data condamnat pentru actele sale criminale comise in timpul dictaturii“.

Vicepresedintele Federatiei internationale a drepturilor omului, Luis Guillermo Perez, a estimat ca, totusi, „condamnarea morala“ a acestuia a fost facuta. Amnesty International a insistat ca moartea lui Pinochet nu trebuie sa reprezinte un punct final si pentru procesele „tuturor acelora implicati in miile de cazuri de disparitie, tortura si executie comise in timpul regimului Pinochet“. Si avocata franceza Sophie Thonon, aparatoarea drepturilor familiilor cetatenilor francezi disparuti sub dictatura chiliana, si-a afirmat increderea ca „minia“ victimelor fata de lentorile judiciare se va exprima de acum inainte „cu si mai multa motivatie“.

in ultimii ani, Pinochet era slabit, total lipsit de importanta politica si coplesit de acuzatiile privind uciderea a mii de rivali politici, dar avea inca puterea de a stirni pasiune pe scena politica a tarii. in timp ce avocatii lui se straduiau sa faca fata proceselor multiple intentate de rudele victimelor regimului sau, admiratorii fostului dictator susti