Morţii pot fi îngropaţi fără acordul cultului de care aparţine cimitirul ţării.
Într-o declaraţie dată pentru ziarul Adevărul, Adrian Lemeni, secretarul de stat pentru culte, consideră că "este un moment istoric rezultat în urma repetatelor întâlniri cu reprezentanţii tuturor cultelor recunoscute de stat". Punctele importante ale noii legi sunt cele care reglementează relaţiile dintre stat şi culte, este de părere A. Lemeni: "Practic, premisa fundamentală de la care se pleacă este faptul că statul recunoaşte rolul spiritual, educaţional, cultural al cultelor, precum şi acela de partener social, de factor al păcii sociale. Sunt concretizate principiile autonomiei cultelor în raport cu statul, neutralitatea şi echidistanţa".
În ceea ce priveşte aspectele care vizează organizarea cultelor, este o lege de inspiraţie europeană, deoarece legea americană funcţionează după altă filosofie. În acest spirit, până la dobândirea statutului de cult, asociaţiile religioase sunt permise în România cu condiţia întrunirii unui număr de 300 de membri. Ulterior, după 12 ani de funcţionare neîntreruptă în România şi dacă numărul minim al membrilor este de 0,1% din populaţia ţării, o asociaţie religioasă poate dobândi statutul de cult. Legi asemănătoare vom mai întâlni în Austria, Cehia, Belgia ş.a.
Obligativitatea realizării de cimitire comunale
"Întrucât problema cimitirelor este foarte delicată, legea prevede obligativitatea realizării de cimitire comunale. Acolo unde acestea nu sunt, s-a prevăzut ca înmormântarea celor de alte confesiuni să fie făcută fără acordul cultului de care aparţine cimitirul. Întrucât pentru tradiţia iudaică şi musulmană ritualul este foarte strict, cele două culte sunt exceptate de la această prevedere", a concluzionat Lemeni.
"Este o lege în spirit european", ne-a spus pr. Adrian Stoica, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei BOR.
