Intrerupt in 2005 din motive inca neelucidate, Festivalul International al Filmului Studentesc CineMAiubit (editia a X-a, 4-6 decembrie crt.) si-a redescoperit energiile benefice, dar si metehnele, proiectind in concurs 36 de filme romanesti pentru sectiunea „Fictiune 35 mm“ si 5 din alte tari; respectiv 21 de filme romanesti la sectiunea „Documentare“ – 3 din alte tari, si 58 de filme romanesti in sectiunile „Animatie/Experimentale“ si „Fictiune 16 mm“ – 3 din alte tari. Romania – Restul Lumii (Israel, Mexic, Norvegia, Polonia, Rusia) 115:11.
Daca am judeca dupa prefata si postfata editiei a X-a aminata cu un an, s-ar zice ca CineMAiubit nu e atit un festival studentesc, cit unul al profesorilor si al juriilor. Dupa mega-clipul retrospectiv proiectat in deschidere, evenimentele editiilor precedente n-ar fi fost filmele premiate, necum studentii laureati, ci perindarea prin fata camerelor de filmare, ca protagonisti, a profesorilor, decanilor si rectorilor in functie la UNATC si la suratele private Hyperion si MediaPRO: Elisabeta Bostan, Cristina Nichitus, Geo Saizescu, George Cornea, alti citiva in aceeasi linie si, bineinteles, gazda ucinista de la Cinema Studio, Mihnea Gheorghiu si locotenentii sai, unii profesori la rindu-le: C. Pivniceru, Fl. Mihailescu, N. Cabel. Mi-o fi scapat mie careva, dar n-am retinut sa fi aparut in cadre memorabile studentii Cristian Mungiu, Radu sau Titus Muntean, parca nici Catalin Mitulescu sau Corneliu Porumboiu (Cristi Puiu sau Ruxandra Zenide nu intra in discutie, scoliti fiind peste mai multe granite).
Prefatind fiecare seara a festivalului, prorectorul Laurentiu Damian si-a depasit de pe podium propriile recorduri anterioare in materie, cu un fel de curs de deontologie pe dos: o infinita laudatio cu dublu efect, de autoadulare si flaterii catre loja oficiala: o ploaie de sintagme encomiastice reiterate t
