Un sondaj Gallup avertizează că, în 2007, vor pleca masiv în străinătate tinerii calificaţi dintre emigranţi vor fi absolvenţi de liceu şi şcoli profesionale. "Consecinţa directă a migraţiei va fi lipsa forţei de muncă profesioniste şi îmbătrânirea populaţiei din comunităţile de unde se pleacă masiv", spune sociologul Dumitru Sandu, unul dintre autorii cercetării.
În prezent, mai mult de o treime din gospodăriile din România, adică aproximativ 2,5 milioane, au avut cel puţin un membru care a lucrat afară după 1989. Cea mai mare rată a migraţiei a avut loc între 2002-2006. 50% din românii emigranţi au plecat în Italia, iar 25%, în Spania. Sociologii susţin că regiunile istorice din care au plecat cei mai mulţi români pentru munca temporară sunt Moldova, Muntenia şi Oltenia. "Moldova este principalul rezervor de migraţie în Occident, aşa cum în secolul trecut a fost rezervorul de migraţie în Ardeal şi Muntenia", a adăugat prof. Dumitru Sandu. Bănăţenii şi transilvănenii au plecat mai mult cu viză de turism şi au rămas ulterior la muncă.
Munca în străinătate creşte interesul faţă de politică
Sondajul mai relevă că principalele consecinţe negative ale migraţiei temporare se răsfrâng asupra familiei. Cu toate acestea, 55% din respondenţi cred că, deşi este greu pentru familie, migraţia este un "fenomen pozitiv, necesar şi bun". În plus, lucrul în străinătate schimbă valorile românilor care apreciază altfel timpul liber şi au un interes crescut pentru politică.
Munca în construcţii este dominată în proporţie de 98% de bărbaţi, iar munca menajeră şi agricultura revin femeilor într-un procent de 88% , respectiv 72%. Domeniile în care se lucrează preponderent ilegal sunt munca menajeră şi agricultura. Ponderea celor care au muncit clandestin este în creştere, de la 34% în perioada 1990-1995 la 53% după 2001.
Studiul a fost efectuat în luna a
