Dacă nu le locuim, cum să le cunoaştem? Părţile mărginaşe ale oraşului sînt de multe ori blamate şi discriminate. Pantelimon, Rahova, Ferentari, cartiere în care nu te (mai) avînţi cu inima prea uşoară după lăsarea întunericului; iar dacă totuşi e musai să o faci, o faci cu toate jurămintele către cel de sus că de mîine, de-oi scăpa cu viaţă, te faci un om mai bun.
Ce se întîmplă însă "acolo", dincolo de faima cea neagră? Cum se poate vedea spectacolul vieţii dintr-un alt unghi şi cum poţi preschimba în viaţă blocuri mizere, gropi de gunoi, terenuri virane, alei dubioase şi cîrciumi de colţ de stradă?
Artiştii care au întîlnit oamenii
"Iniţial, cînd auzeam de Rahova, mi se părea a fi ceva horror... Credeam că nu aveam cum să fac faţă situaţiei. Dar sîntem acolo dinainte de august." Maria Drăghici, artist vizual, a luat parte la acest proiect, alături de alţi 16 artişti; acum cîteva luni, cea mai mare problemă a oamenilor de acolo era evacuarea iminentă şi ajunsul în stradă.
"Noi, fiind artişti, nu aveam cum să intrăm în zona legislativă. Am vrut însă să pătrundem în această problemă socială cu background-ul nostru. Cu arta. Cum nu ne puteam transforma peste noapte în agenţi sociali, am încercat, în felul nostru, să le dăm încredere, să-i facem să îşi spună păsurile..." Aşa a luat naştere "colţul de dezbatere". Artiştii au organizat un parc, un punct de întîlnire.
Mai mult decît atît; au construit un teren de fotbal pentru copii, au plantat nuci, în locul unor nuci bătrîni, tăiaţi de Primărie, au implicat comunitatea, activînd-o, totodată. "Nu doream să facem doar un proiect artistic, ci unul care să fie pentru oameni şi cu oameni."
Proiectul "Spaţiul Public": Oana Ganea - sociolog, Maria Drăghici - artist vizual, Ioana Ardelean - studentă la arhitectură şi Adela Toma - arhitect.
Omul din spatele ferestrei
Un alt pr
