Ritmul de creştere a restanţelor persoanelor fizice reprezintă un semnal de alarmă pentru sistemul bancar Întârzierile ratelor de credit acumulate de persoanele fizice, deşi reprezintă numai 0,7% din volumul total al împrumuturilor acordate populaţiei, continuă să se dubleze anual. Asta pentru că unele bănci nu analizează temeinic veniturile şi cheltuielile potenţialilor clienţi. Volumul restanţelor provenite din creditele în sumă mai mică de 20.000 de lei noi, acordate populaţiei, s-au ridicat, la finele lunii octombrie din anul curent, la peste 73 milioane de euro, arată ultimele date publicate de Banca Naţională. Iar ponderea datoriilor acumulate de persoanele fizice s-a menţinut, pe parcursul ultimului an, la circa 0,7% din totalul creditelor acordate populaţiei. Ceea ce înseamnă că restanţele au ţinut pasul cu ritmul de creştere a împrumuturilor contractate de persoanele fizice. Valentin Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale, a precizat pentru Adevărul că, momentan, soldul restanţelor acumulate de populaţie nu reprezintă niciun pericol pentru sistemul bancar românesc. "Restanţa medie a unei persoane are aproape aceeaşi valoare cu cea a salariului mediu pe economie", a subliniat Valentin Lazea. Spre exemplu, în luna octombrie, valoarea medie a datoriei era de circa 880 de lei noi. La aceeaşi dată, Institutul Naţional de Statistică a raportat un salariu mediu net de 866 de lei noi. De asemenea, Radu Negrea, secretarul general al Asociaţiei Române a Băncilor, a subliniat faptul că restanţele acumulate de persoanele fizice nu constituie un motiv de îngrijorare pentru nicio bancă comercială. Motivul ţine de faptul că reglementările existente solicită o marjă de siguranţă a instituţiilor de credit, prin faptul că împrumuturile restante sunt provizionate, explică Radu Negrea. Mai mult, se poate spune că sistemul bancar românesc este supracapitalizat, din moment