Troita cu trandafiri. Se apropie sarbatorile, se apropie Craciunul, si tare-as vrea ca pe langa toata aglomeratia de la hipermarketuri, ca pe langa toata agitatia de pe sosele, oamenii sa nu uite ca inainte de toate, Craciunul inseamna Nasterea Domnului, o sarbatoare pe care trebuie s-o traim cu sufl...

Troita cu trandafiri

Se apropie sarbatorile, se apropie Craciunul, si tare-as vrea ca pe langa toata aglomeratia de la hipermarketuri, ca pe langa toata agitatia de pe sosele, oamenii sa nu uite ca inainte de toate, Craciunul inseamna Nasterea Domnului, o sarbatoare pe care trebuie s-o traim cu sufletul, cu toata bunatatea si cu reverberatia miraculoasa pe care am simtit-o fiecare dintre noi in anii copilariei. De aceea, m-am gandit sa va trimit si eu doua povesti, o legenda poate mai putin cunoscuta, legata de Sarbatoarea Craciunului, si o altfel de poveste, o intamplare minunata, traita chiar de mine. "Legenda bradului" mi se pare a fi si o parabola plina de intelepciune, la care ar trebui sa luam, macar din cand in cand, aminte si care, dupa cum o stiu eu, e cam asa:

"Cica demult, tare demult, se pornise Iisus Cristos la o calatorie prin lume... La un moment dat se stransera nori negri, se porni un vant puternic si se anunta o mare furtuna. Trecand pe langa o padure, Iisus Cristos ii ruga pe copacii de acolo sa-i ofere adapost sub ramurile lor, ca sa nu-l ude, sa nu-l vatame furtuna. Ruga un stejar, un frasin, un mesteacan, un paltin, ruga pe toti copacii din preajma, dar copacii gasisera fiecare cate-o scuza, numai ca sa nu-l adaposteasca. Din toata padurea, doar un brad subtirel si un molid din preajma lui se oferira cu draga inima sa-l primeasca pe Iisus sub ramurile lor, scuzandu-se chiar ca au frunzele cam firave, cam micute si poate n-or reusi sa-l protejeze asa de bine de ploaie... Luminandu-se la fata, Iisus le multumi generosilo