România este o piaţă de consum cu potenţial enorm pentru firmele comunitare peste graniţe s-a transformat într-o adevărată afacere, gestionată însă lamentabil, în stilul caracteristic "dau un tun şi fug". Bugetul anual cheltuit pentru a peria imaginea noastră s-a ridicat în ultimii ani la peste 20 milioane de euro. Într-un ghiveci ca la mama acasă, au fost promovaţi la întâmplare Brâncuşi, Festivalul "George Enescu", parteneriatul cu NATO, târguri comerciale şi alte festivaluri.
Facturi umflate pentru imaginea externă
Unde s-au dus toţi banii contribuabililor, dacă atunci când, practic, suntem cu amândouă picioarele în Europa locuitorii Uniunii habar n-au că Brâncuşi este român, că Eliade a fost primul om din lume care a reuşit să scrie o istorie a religiilor, că insulina este o invenţie românească sau că avionul cu reacţie de astăzi s-a născut în România? Păi, s-au dus pe turneul Casei Regale şi al Regelui Mihai pentru lobby-ul pe care acesta l-a făcut la curţile europene ca România să fie primită, mai repede, în NATO şi UE. Pe albumul "cu cântec", "Eterna şi fascinata Românie", pe care l-au tipărit pesediştii la Paris. Pe participarea românească la Eurovision (14,6 miliarde de lei vechi) sau pe proiectul corespondenţilor TVR-ului în străinătate (13,2 miliarde lei vechi).
O piaţă proaspătă pentru comunitari
O altă "vedetă" care a înghiţit aiurea peste şase miliarde de lei de la buget a fost proiectul "Fabricat în România", eşuat şi el lamentabil pe malurile dâmboviţene. Zilele Europei au fost serbate - atenţie, în România! - cu 32 miliarde de lei vechi, în timp ce programul de promovare a vinurilor româneşti la export nu a primit decât două miliarde de lei vechi. Ca să nu mai vorbim de banii alocaţi de guverne pe promovarea imaginii României în afară, dar care au fost cheltuiţi acasă. De exemplu, din 2003 şi până în 2005, două treimi din cele
