Odată cu fondurile europene, România trebuie să respecte şi o serie de standarde severe impuse de la Bruxelles Impactul integrării va fi semnificativ în agricultură. Pe de-o parte intervin standardele europene de igienă şi siguranţă alimentară, care vor scoate din piaţă mii de societăţi comerciale româneşti, în special pe cele mici şi mijlocii. Pe de altă sosesc banii europeni. Numai pentru dezvoltarea rurală vor fi alocate 8 miliarde de euro. Indiferent de sectorul de activitate, reprezentanţii din industria alimentară se aşteaptă la schimbări atât în ceea ce priveşte configuraţia ierarhiilor, cât şi la nivelul preţurilor finale. * fiecare fermier înscris în Registrul Fermelor va primi subvenţii directe de la UE prin Schema Unică de Plată pe Suprafaţă, indiferent de ce cultivă; pentru 2007 suma va fi de 50,1 euro pe hectar. Banii vor fi viraţi direct în contul bancar al fermierului de Agenţia de Plăţi pentru Intervenţie în Agricultură; dezavantaj, banii sosesc abia în toamna anului 2007 * bugetul naţional suplimentează subvenţiile europene, prin aşa numitul top-up; subvenţiile naţionale se vor îndrepta către culturile unde se urmăreşte stimularea producţiei, şi oscilează între 20 euro (pentru pajişti) şi 300 de euro (pentru legume) * satele româneşti au la dispoziţie, pentru dezvoltare rurală, până în 2013, 8 miliarde de euro. Banii vor fi disponibili din a doua jumătate a anului 2007 * pescuitul va primi 206 milioane euro, din Fondul European pentru Pescuit; mai mult de jumătate din bani vor fi folosiţi pentru acvacultură, restul pentru procesarea şi marketingul produselor piscicole, zonele costiere, asociaţii de pescari şi de producători * bugetul MAPDR pentru 2007 se ridică la 2,1 miliarde de euro, în creştere cu 33,9 la sută faţă de cel din 2006. Din aceste fonduri vor fi finanţate programele Fermierul (520 milioane lei), Renta viageră şi SAPARD-ul românes